Quandu avete scopu di esplorà u mondu di u disignu web, intenevi sarà inseritu in una certa quantità di parole è di frasi chì sò nuvelli novi. Unu di i termini chì puderete esse chjappu hè "markup" o quarchi "lingua di marca". Cumu hè "marcatu" distinta da "codice" è per quessa chì parechji prufessiunali di a web parvenite utilizà questi termini chjucu? Fighjine nantu à appressu à quessa chì hè una "lingua di marca".
Let's look at 3 Markup Languages
Cume casi tutti l'acronym in u Web chì tenenu un "ML" in questu hè un "language markup" (a big sorpresa, chì hè quale significa "ML"). E lingue di marcheghje sò i blocchi di edificazione usati per creà pagine web o di tutti forma è di dimensione.
In realtà, ci sò parechje studii stampati varietà in u mondu. Per u dizziunariu internet è u sviluppu, sò parechje mudelli sputichi specifichi chì vi puderete annunziate. Queste sò HTML, XML è XHTML .
Cosa hè un Markup Language?
Per definisce ghjustificà u termine - una lingua di marcu hè una lingua chì annotate u testu per quessa l'ordinateur pò manipule u testu. A maggiuranza di lingui sò leghjulementi umani, postu chì i annotazioni sò scritti in un modu per distingue cù ellu di u testu. Per esempiu, cù HTML, XML è XHTML, i tags di marca son
Per esempiu:
Questu hè un paràgrafu di testu scrittu in HTML
p>
Questu esempiu hè un paràgrafu HTML. Hè custituitu da una tag apertura (
), una tag ( p>), è u testu attu chì esse indicatu nantu à a carta (questu hè u testu cuntenutu trà e dui tagghi). Ogni tag include un simbulu "menu menu" è "grandi ca", per iddividirià cum'è parti di u marcatu.
Quandu si furmate u testu per esse dispunibule nantu à una prugramma o à una altra pantalla di u dispositivu , avete bisognu di distingueru trà u testu è in i struzzioni pè u testu. U "markup" hè l'urdinazione per vede o stampà u testu.
Marcu ùn hà micca bisognu à leghje in leghjeria. Annotazioni fatti in stampa o in un libru sò ancu cunsiderate stampati. Per esempiu, assai studienti in a scola culminerà certi frasi in i so libri di testu. Questu indica chì u testu in situ hè più impurtante ca u testu circundante. U culore di culore hè cunzidiratu marcatu.
U Markup hè diventatu un linguaghju quannu e reguli sò codificati in quantu à scrive è utilizà stu marcu. U listessu studiente puderia avè u so propiu "note taking language markup" se i codificà e reguli cum'è "purpurure highlighter hè per definizione, u puntu di u amarillo hè di scuperta di l'esame, è i note di u liceu in i marghjini sò per risorse supplementarii".
A maggiuranza di i marcati sò definiti da una autorità esterna per u usu di tanti pirsuni diffirenti. Questu hè u listinu di u marcatu per u travagliu Web. Sò definiti da u W3C, o World Wide Web Consortium .
HTML-HyperText Markup Language
HTML o HyperText Markup Language hè a lingua primaria di u Web è a più cumuna chì vi cunvene cum'è un web designer / developer.
In fatti, pò esse l'unicu marcu di lingua chì utilizate in u vostru travagliu.
Tutte e pagine web sò scritti in un sapori di HTML. HTML define a manera chì imaghjini , multimedia, è testu sò esposti in i navigatori Web. Questa lingua aghjusteghja elementi per cunnette i vostri documenti (ipertestu) è fà i vostri ducumenti web interattivi (cum'è quelle formi). Parechje persone chjamanu HTML «u codice di u situ web», ma in verità hè veramente un linguaggiu di marcu. Quale semitru hè strettu incorreu è puderete sente a ghjente, cumpresi i prufessiunali di a web, utilizate sti dui termini chjucu.
L'HTML hè un lettuu standardu di marca. Hè fundatu nantu à SGML (Standard Generalized Markup Language).
Hè una lingua chì usa l'etiqueta per definisce a struttura di u vostru testu. Elementi è tags sò definiti da i
Mentre chì HTML hè cun questu a lingua più impurtante per u marcatu di u web, ùn hè micca solu l'scelta per u sviluppu web. Cum'è HTML era sviluppatu, hà cunsideratu più è più cumplessu è l'etiflore stile è cuntenutu in una lingua. In seguitu, u W3C hà decisu chì ci era necessariu una siparazione trà l'stile di una pàgina web è u cuntenutu. Un tag chì definisce u cuntenutu solu esse in HTML mentre chì l'etiquetas chì defineanu l'estilu anu persu in favore di CSS (Cascading Style Sheets).
A versione nante in più numerosa di HTML hè HTML5. Questa versione aghjunghjia più funziunalità in HTML è sguassatu quarchi pocu di l'rigore chì era impostu per XHTML (più nantu à a lingua in pocu tempu).
A manera chì hè liberatu HTML hè stata cambiata da l'alzonu di HTML5. Oghje, i funzioni novi è i cambiamenti sò aghjuntu senza avè avutu esse una nova versione numerata alliberata. L'ultima versione di a lingua hè simplificatu solu "HTML".
Lingua di Markup XML-eXtensible
L'Lingua di Markup eXtensible hè a lingua chì una altra versione di HTML hè basatu nantu à. Cum'è HTML, XML hè ancu basatu di SGML. Hè menu strettu chì SGML è più strettu chì chjucu HTML. XML facilite l'extensibilità per creà diversi lingui diffirenti.
L'XML è una lingua per scrivite lingua di marche. Per esempiu, sè vo site travagliendu in genealogia, pudete crià tagite cù XML per definisce u vostru babbu, a mamma, a figliola è u figliolu in a vostra XML like this:
Ci sò ancu parechje lingua standardizati cose creati cù XML: MathML per definisce a matematica, SMIL per u travagliu cù u multimedia, l'XHTML è assai altri.
XHTML-eXtended HyperText Markup Language
L'XHTML 1.0 hè HTML 4.0 riscificatu per alcuni u standard XML . L'XHTML hè stata rimpiazzatu in u web design con HTML5 è i cambiamenti chì vinianu quì. Ùn improbabile di truvà qualsiasi siti novu cù u XHTML, ma se si stanu travagliendu in un locu più anticu, pudete truvamu l'XHTML abbandunatu in u locu.
Ùn ci sò micca assai diffarenzi distinti entre HTML è XHTML , ma eccu ciò chì avete bisognu:
- L'XHTML hè scrittu in minùscule. Mentre è tagged HTML pò esse scrittu in CASA UPPER, casu MiXeD, o minùscule, per esse chiaru, i tags XHTML debe deveni più minute. (Nota - assai pruduttori di u web scrivendu HTML in tutti i minuscals, ancu s'ellu ùn hè micca tecniche necessariu).
- L'articuli XHTML must have an end tag. Elementi cù una sola tag, cum'è e necessite un cinq limite (/) à a fine di l'tag:
/ >
/ > - Tutte attributi deve esse cite in XHTML. Certi pirsoni sguassate i quotes about attributi per u spaziu spaziu, ma sò necessitevanu per XHTML riferitu.
- L'XHTML precisa chì l'taggi sò imbuscati bè. Se apre un elementu grassettu () è dopu un elementu cursiva (), deve circundà l'elementu cursiva ( i>) prima di chjaru i valura ( b>). (Nota chì i duie sti elementi sò stati deprezzati perchè sò elementi visuale. L'HTML ponu utilizà è in postu di sti dui)
- L'Attributi HTML deve un nome è un valore. Attributi chì sò stand-alone in HTML devenu esse dichjaratu cun valori cumu, per esempiu, l'attributu RH seria scrittu Noshade = "Noshade".
Articulu originale per Jennifer Krynin. Edited di Jeremy Girard u 7/5/17.