Chì hè Open Software?

Ùn pudete micca esse ricunnisciutu ma vi pudete aduprà software uridiore casi ogni ghjornu

U software di software apertu (OSS) hè un software per quale u codi fonte hè visu è cambiable da u publicu, o altrimente "aperte". Quandu u codice fonte ùn hè micca visuali è cambiable da u publicu, hè cunsideratu "chjusu" o "proprietariu".

U codice originale hè a parte di prugrammazione di scrittura behind-scenes di u software chì l'utilizatori ùn abbiamo micca generale. U codice fonte hè stata l'urdichi per a manera di u travagliu di u software è cumu tutte e diverse funziunalità di u travagliu di u software.

Quante l 'Usuariu prufittà da OSS

OSS permette di programatori chì participanu à migliurà u software, truvendu è sguetting errors in u codice (bug fixes), l'aghjurnamentu di u software pè travaglià cù a nova tecnulugia è creazione di funzioni novi. L'approcciu di cullaburazione di u gruppu di prughjetti di u sviluppu obitu ponu utilizà l'usu di u prugrammu, postu chì i errori sò stati più rapidamente, i novi funziunalità sò aghjuntu è liberati più freti, u software hè più stabilu cù più programatori per circà l'errore in u còdice, è l'aghjurnamenti di sicurità sò implementati più rapidamente assai di assai prugrammi di software privatu.

A maiò parte OSS utilizeghja una versione o variazione di a Licenza Pùbblica Generale GNU (GNU GPL o GPL). A manera più simplice di pensà à una GPL simili à una photo ch'è in u duminiu publicu. LPL è duminiu pùbblicu permettenu qualcunu à mudificà, aghjurnà è reutilizà qualchì cosa di bisognu. A GPL dà i prugrammi è l'utilizatori l'autorizazione per accede è cambia u codice fonte, mentri chì u duminiu pùbblicu dessi l'utilizatori l'autorizazione di utilizà è adattà a photo. A parti GNU di GNU GPL si riferisce à a licenza creata per u sistema operatore GNU, un sistema operatore libéritu / apertu chì era è seguita per esse un prugettu significativu in a tecnulugia di u fonti.

Un altru bonu per l'utilizatori hè chì OSS hè in generale libera, ma pò esse un costu per estrazzioni, cum'è l'assistenza tècnica, per qualchì software di software.

Doi un'offerta aperta Come from?

Mentre chì u cuncettu di u codificazione software di colombatore anu sustegnu in l'academia 1950-1960, da l'anni 70 è 1980, i prublemi quant'è i disputati legale fateu sta cullaburazione di cullaburazione aperta per u codificazione software per perdisce. Un software privatu hà impegni à u mercatu di software, finu à chì Richard Stallman fundò a Free Software Foundation (FSF) in u 1985, purtatu o software liberu o novu à u frontale. U cuncettu di "software free" riferisce à a libertà, micca u costu. U muvimentu suciale sottu u software liberu ferma chì i prugrammi di u software anu avutu a liberta di vedà, cambiate, aghjurnà, currevi, è aghjunghje à u còdianu di u situ à i so bè i bisogni, è per esse permettenu distribuzià è o parenza liberamente cù l'altri.

A FSF hà fattu un rolu formative in u muvimentu software u software liberu è apertu cù u so prughjettu GNU. U GNU hè un sistema operatu libbiru (un prugramma di i prugrammi è l'arnesi chì urdinate un dispositivu o l'informatica cumu operare), spessu cun un set di utilii, biblioteche è applicazioni chì si ponu signalà cum'è una versione o una distribuzione. U GNU hè unificatu cù un prugramma chjamatu kernel, chì gestioneghja i risorse di u regnu o di u discu, cumpresa cumunicazione retrocedi trà l'applicazioni software è u hardware. U kernel più cumuni cù u GNU hè u kernel Linux, originalmente creatu da Linus Torvalds. Questu sistema di u sistema operatore è u parechje kernel hè tecnicumente chjamatu u sistema operativu GNU / Linux, ancu chì hè spessu referutu solu com'è Linux.

Per una variità di razze, inclusa a cunfusioni in u mercatu chì u termu "software libbattu" significava veramente, u terminu alternativu "fonte aperta" divintò u termini preferitu per u software creatu è mantene cù l'approcissu publicu di cullaburazione. U termine «open source» hè statu ufficialamenti adopta à un cimitù spéciale di tecnulugia prugrammi in February 1998, accadutu da l'editore tecnologicu Tim O'Reilly. Dopu à quellu mese, l'Open Source Initiative (OSI) hè stata fundata per Eric Raymond è Bruce Perens cum'è una associazione non lucrativa dedicata à prumove OSS.

A FSF cuntinua com un gruppu di attivazione è attivista dedicatu à sustegnu di e libartà di i dati è i diritti di u utilizatori relative à l'usu di u còdice fonte. In ogni casu, assai di a tecnulugia di a tecnulugia usa u termu «open source» per prughjetti è prugrammi software chì permettenu l'accessu pùbblicu à u còdice fonte.

A Software Open Source hè parti di a vita di u ghjornu

I prughjetti di l'uriginate sò una parte di a nostra vita di u ghjornu. Pudete stà leghje stu articulu nantu à u vostru telefunu o tavule, è sì cusì, pudete pruvallate aduprà a tecnulugia di u so urculu. I sistemi operativi per l'iPhone è Android sò stati creati originalmente cù i bloccate di u prugramma di uperimentu apertu, i prughjetti è i prugrammi.

Sè vo site à leghje stu articulu nantu à u vostru laptop o scrittura, sì u Chrome o Firefox com'è u web browser? Mozilla Firefox hè un navigatore web open source. Google Chrome hè una versione modificada di u prughjettu di l'urigine di u vostru navigatore chjamatu Chromium - per via Chromium hè stata cuncipitu per i prufili di Google chì seguenu aduprate un rolu attivu in l'aghjornamentu è u sviluppu supplementu, Google hà aghjustatu programazioni è funziunalità (alcune di chì ùn sò micca fonte) à questa basa di software per sviluppà u navigatore Google Chrome.

In fattu, l'internet chì avemu cunnisciutu ùn esiste micca senza OSS. A tecnulugia pioneera chì aiutau a custruisce a tecnulugia di uperazione aperta in u mondu larga longa, cumu u sistema operatore Linux è servitori web Apache per creà u nostru internet di l'Internet. I servitori web Apache sò i prugrammi OSS chì prucessa una dumanda per una certa pagina web (per esempiu, à cliccà nantu à un ligame per un situ web chì vulete visità) per truvà u piglià à questa pàgina. I servitori web Apache sò upertu apertu è sò mantinuti da i voluntiunatori di i pruduttori è i membri di l'organizazione non lucrativa chjamata Apache Software Foundation.

A ricerca aperta creendu è mudificà a nostra tecnulugia è a nostra vita di u ghjornu in modi chì spessu ùn sanu capitu. A cumunità globale di programatori chì cuntribuiscenu à i prughjetti di l'urigine sanu continuanu a creazione di a definizione di OSS è aghjunghje à u valore chì vene à a nostra sucità.